Recenzia articolelor despre sindromul Lynch 2023 – Partea 6 Consiliere geneticǎ și psihooncologie

Un pacient cu o maladie oncologicǎ, indiferent de substrat, afectează nu doar pacientul, ci întrega familie. 

Diagnosticul unui sindrom genetic predispozant la numeroase cancere pe parcursul vieții, cu debut la vârstă tânără, care poate fi transmis celor din descendențǎ cu o probabilitate de 50%, încă este o stigmǎ cu un impact emoțional semnificativ, care se răsfrânge în multe direcții, de la aderența la screening și mǎsuri de prevenție, până la acceptarea comunicării și testării genetice a membrilor familiei la risc. 

Alături de aceste aspecte, numeroase VUS-uri (variante genetice încă neclasificate drept patogene sau inofensive, decelate prin testare geneticǎ) ce în timp devin reclasificate în benigne sau patogene, au de asemenea un impact asupra pacienților. 

Toate acestea aspecte au fost studiate în articole din 2023. 

Referral, Uptake, and Outcome of Genetic Counseling and Testing in Patients With Early-Onset Colorectal Cancer este un articol care analizează statistic adresabilitatea pacienților cu MMRd către cabinetul de genetica medicală; aceasta variază între 20 și 60%. Articolul prezent investighează influența vârstei asupra deciziei de a efectua un consult genetic, și identificǎ factorii care influențează solicitarea unei astfel de consultații într-un studiu realizat pe un interval de 9 ani în Clevaland Clinic. Din 791 de pacienți cu cancer colorectal cu vârsta la diagnostic sub 50 de ani (cu o ușoară predominanțǎ masculinǎ- 57.5% bărbați), majoritatea albi (86.5%) și cu un venit anual <50.000 dolari (70.5%):

  • tumori rectale 43.7%; tumori de colon 56.3%
  • stadiul tumoral la diagnostic: III(34.5%) și IV (36.3%)
  • pentru 62.1% s-a putut documenta trimiterea către consult genetic.
  • Dintre aceștia, 79.4% au consultat un specialist în genetica medicala, și 96.6% din aceștia au efectuat testarea geneticǎ. 

Concluzia studiului este ca 1 din 5 pacienți cu cancer colorectal cu debut <50 de ani are ca substrat etiopatgen o varianta patogena, insa 20% dintre pacienți (în USA) nu se adresează consultului genetic, ceea ce e detrimentar pentru prognosticul personal și familial.

Exploring the impact of the reclassification of a hereditary cancer syndrome gene variant: emerging themes from a qualitative study este derulat în Australia și este singurul studiu din 2023 care problematizează impactul psihologic al reclasificării VUS-urilor asupra pacienților care s-au testat pentru sindrom Lynch și a căror VUS și-a modificat patogenitatea, devenind în timp VP sau varianta benigna. Grupul de studiu a fost alcătuit din 18 participanți majori cu VUS ale genelor sindrom Lynch sau HBOC. 

Majoritatea pacienților care au primit un diagnostic inițial de VUS au avut un impact minim, un număr mic dintre ei afirmând sentimente de dezamăgire, neîncredere sau surprindere.

Impactul reclasificării VUS în VP (variantǎ patogenǎ): majoritatea au resimțit-o ca pe o confirmare pe care o sperau încă de la testare, fiind în mare parte anticipata, sentimentul general descris fiind de „eliberare”. Alții au fost recunoscători pentru ca reclasificarea le-a dat șansa de a urma un plan de screening care să le permită creșterea speranței de viață. Un numar mic dintre aceștia au manifestat anxietate sau îngrijorare sau vinǎ.

Impactul reclasificării VUS în VB (varianta benignă): sentimentele genrale au fost de neincredere, soc sau dezamagire și furie. Dintre acestia unii recursesera la masuri chirurgicale de profilaxie a cancerului (histerectomie, respectiv mastectomie profilactica). 

Comitetul științific al SRSL dorește sa sublinieze faptul ca VUS nu reprezintă indicație pentru efectuarea măsurilor de screening și profilaxie primară sau secundara, majoritatea VUS-urilor fiind reclasificate drept benigne! Măsurile sindromice specifice de natura medicală și sau chirurgicală se pot aplica doar după ce o Varianta PAtogena a fost identificată, ori în alt context, independent de rezultatul testului genetic! 

Completion of Genetic Testing and Incidence of Pathogenic Germline Mutation among Patients with Early-Onset Colorectal Cancer: A Single Institution Analysis este un studiu din Mayo Clinic, USA, care trage un semnal de alarma referitor la adresabilitatea scăzută către serviciile de genetică medicala, concluzionând ca 1 din 4 pacienți cu cancer colorectal diagnosticat sub 50 de ani apelează la consult genetic, iar dintre aceștia aproximativ o treime sunt testați genetic. 

Risk management actions following genetic testing in the Cancer Health Assessments Reaching Many (CHARM) Study: A prospective cohort study este un studiu care analizează tipurile de intervenții optime pentru accesarea testării genetice intr-o categorie de pacienți defavorizata (venituri scăzute, grad înalt de analfabetism si alte categorii sociale care accesează cu dificultate servicii de oncogenetica). Subiectii studiului au fost recrutați prin chestionare adresate pe diferite cǎi mediatice, iar celor cu risc crescut de a purta un sindrom oncogenetic li s-au prezentat caracteristicile medicale ale sindroamelor (sindrom Lynch și HBOC). Participantilor li s-a oferit testare genetică gratuită. Din cei 680 de participanți, 13.7% au avut ca rezultat al testării o VP. Pentru o treime dintre acestia au fost disponibile acțiuni de modificare a riscului. Peste jumatate dintre cei din urma (54%) au recurs la cel putin una din interventiile propuse (mamografie, colonoscopie, consult ginecologic), iar aceștia au fost din rândul celor care aveau în familie un istoric oncologic. 

Rudele de grad 1 ale pacientilor cu sindrom Lynch 

Proband-mediated interventions to increase disclosure of genetic risk in families with a BRCA or Lynch syndrome condition: a systematic review; este un articol care analizează tipurile de intervenții optime pentru a încuraja comunicarea și testarea în rândul familiei a unui diagnostic oncogenetic. Între interventiile care influențează aceasta comunicare au fost identificate:

  • Numărul rudelor la risc  informate despre diagnosticul genetic – care a crescut în urma unei abordări persuasive, prin telefonări la 2 și 4 săptămâni de la diagnostic sau scrisori distribuite direct rudelor sau prin intermediul pacientului
  • Numărul rudelor la risc care s-au adresat geneticianului pentru consult genetic – care s-a dovedit a fi mai mare pentru mutațiile BRCA și MMR (Lynch)
  • Numărul rudelor la risc care au efectuat testarea genetica -care este crescut în urma intervențiilor de tip programare, convorbiri telefonice sau intervenții complexe.

Un alt studiu vine în completarea celui precedent, analizând factorii de predicție pentru aderenta la screening în funcție de opiniile personale medicale ale pacienților din China Predictive factors based on the health belief model on cancer screening behaviour in first degree relatives of patients with Lynch syndrome-associated colorectal cancer; Premisele acestui studiu pleacă de la modul de transmitere autozomal dominant al acestui sindrom si implicațiile familiale, asupra rudelor de grad 1 ale pacienților index, pe care le atrage de la sine. Studiul s-a desfășurat pe un lot de 265 de rude de grad 1 ale 96 de pacienți diagnosticați cu sindrom Lynch pe o perioada d 2 ani. Factorii de predicție corelați cu participarea la screening au fost sexul, vârsta, statutul civil (căsătorit sau nu), numărul de cancere ale pacientului index și gradul de cunoștințe medicale. În urma aplicarii unui chestionar care viza toate aspectele de mai sus, rezultatele studiului rudelor de grad 1 ale pacientilor index, cu sindrom Lynch și macar un cancer au fost ca:

  • –       60.4% din aceștia știau ca au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal
  • –       23% au aderat la planul de screening
  • –       Dintre variabilele evaluate, factorii de predicție pentru aderenta la screening au fost: diagnosticul pacientului index, gradul de cunoștințe medicale, încrederea în sistemul medical, vârsta, sex și statut civil (căsătorie). Dintre aceștia, cei care sunt influențabili sunt gradul de informare medicale și adererenta la sistemul medical, cele doua aspecte putand fi imbunatatite prin politici de sanatate publicǎ.

Direct letters to relatives at risk of hereditary cancer-study protocol for a multicenter randomized controlled trial of healthcare-assisted versus family-mediated risk disclosure at Swedish cancer genetics clinics (DIRECT-study) este un studiu suedez care evaluează impactul pe care îl au scrisorile medicale oferite pacientului cu sindrom Lynch și BRCA1, BRCA2 în timpul consultului genetic spre a le trimite rudelor la risc. Designul studiului este unul complex, fiind descris în detalii în cuprinsul articolului. Rezultatele sale vor fi disponibile în 2024, intrucat recrutarea pacientilor a avut loc pana pe 31 decembrie 2023.

Do people with hereditary cancer syndromes inform their at-risk relatives? A systematic review and meta-analysis Este un articol din USA care face o metaanaliza (34 de studii) a gradului de informare a familiei pacienților index despre prezenta sindromului Lynch în familie. Concluzia este ca o treime dintre rudele de grad 1 ale pacienților cu sindrom Lynch rămân neinformate, iar din rândul celor informați, mai puțin de jumătate ajung să își face teste genetice pentru a verifica daca poarta și ei o varianta patogena (VP) ratând șansa de a preveni cancerele la care pot fi genetic predispuși.  Interventiile de tip apel telefonic, informatii scrise referioare la sindrom, informatii despre costurile testarii, scrisori – s-au demonastrat a fi interventii ineficiente. Ceea ce a demonstrat un impact pozitiv au fost conversatiile directe, fata în fata, ale geneticianului cu probandul, în care s-au oferit strategii de abordare a subiectului, în mod particularizat.

Aderența la recomandǎrile de ajustare a stilului de viațǎ ale pacienților cu sindrom Lynch

Determinants of adherence to recommendations on physical activity, red and processed meat intake, and body weight among lynch syndrome patients; Acest studiu olandez analizează aderența pacienților cu sindrom Lynch la recomandările referitoare la limitarea consumului de carne roșie, procesata precum și la ajustarea greutății corporale, unde este cazul. Factorii determinanți pentru aplicarea acestor recomandări, conform studiului, sunt: vârsta și gradul de educație. Cu cat mai tineri și mai educați, cu atât mai aderenți. Un alt factor important a fost gradul de cunoaștere a implicațiilor medicale ale sindromului Lynch și a importantei factorilor de prevenție. Recomandarea cea mai însușită a fost creșterea gradului de activitate fizica (78.7%), urmata de scăderea greutății corporale (50.2%) și a limitării consumului de carne roșie și procesată (33.6%).

Dietary behaviours of individuals with lynch syndrome at high risk of colorectal cancer: Results from the AAS-lynch study; Acest studiu derulat în Franța se bazează pe faptul ca nutriția reprezintă un factor de risc modificabil al apariției cancerului pentru pacienții cu sindrom Lynch, aspect discutabil în lumina celor mai recente studii. Studiul a cuprins 280 de pacienți cu sindrom Lynch și 547 de indivizi în lotul control. Analiza acestora a arata ca pacienții cu sindrom Lynch consuma mai puține fibre, legume, fructe și crudități și mai multa carne procesata comparativ cu grupul control. Cei care au avut carente nutriționale au fost din rândul bărbaților tineri cu o aderenta scăzută la o „dieta sănătoasă”.

Psihologia pacienților cu sindrom Lynch

Distress, anxiety, and depression in persons with hereditary cancer syndromes: Results from a nationwide cross-sectional study in Germany Acest studiu din Germania subliniază ca impactul psihologic al unui sindrom oncogenetic este major, și ca se impune în rândul acestor o atenție speciala asupra depresiei și anxietății, sugerând ca instrument de screening „Distress thermometer” al NCCN. Aceasta concluzie vine în urma analizei a 223 de participanți cu diferite sindroame oncogenetice care au fost evaluați psihologic. Rezultatele au fost ca 66% au raportat distress, 47% anxietate și 37% depresie, femeile fiind cu precadere afectate de depresie

“Lynch Syndrome”-From Healer to a Vulnerable Patient: A Transformative Odyssey  redă povestea unui pacient cu SL care în urma experienței personale apreciază ca echipa multidisciplinara din care să facă parte și suportul psihologic sunt esențiale pentru parcursul vieții cu sindrom Lynch. 

Acest articol este avizat și aprobat spre publicare de către Comitetul Științific al Societății Romane de Sindrom Lynch reprezentat pentru aceasta secțiune prin:

  • Prof Univ Dr Maria Sajin
  • Prof Univ Dr Monica Cîrstoiu
  • Prof Univ Dr Simona Stolnicu
  • Prof Univ Dr Rodica Anghel
  • Prof Univ Dr Maria Puiu
  • Prof Univ Dr Octav Ginghina
  • Prof Univ Dr Șerban Negru
  • Conf Univ Dr Nicoleta Laurenția Galeș
  • Conf Univ Dr George Pariza
  • Conf Univ Dr Monica Licu
  • Conf Univ Dr Roxana Bohîlțea
  • Șef Lucrări Dr Raluca Mititelu
  • Sef Lucrari Dr Octav Munteanu
  • Dr Florina Nedelea – Certificare Europeana în Genetica medicală și Genomica (EGMGG)
  • Dr Oana Stanciulea – Cercetător Științific

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *